1000.
Făcând curat pe un dulap am prăbuşit asupra-mi un ditai puzzle-ul de o mie de piese, neterminat şi lăsat acolo în vederea unei finalizări improbabile. „Sărutul” de Klimt. O, mie! Totuşi, ceea ce mă interesează este să aflu Ce_semn_este_ăsta? Adică, ştiam că dacă spargi o oglindă ai ghinion o mie de ani, dar ce se întâmplă dacă spargi un puzzle? Hmm. Bulversant.
Ubiquus' Hubris 
e mult de gândit la această întâmplare ravisantă. eu zic că chemi Sfatul Bătrânilor și să-i întrebe ce spun pietrele, soarele, luna și stelele din strămoși despre acest eveniment.
Eu zic , dacă îmi permiți un sfat, să nu îți faci griji, superstițiile nu durează mult. ce poate fi mai rău decât să spargi o oglindă:?
Am prea putine superstitii pentru a conta. Eram doar reflexiv.
E foarte interesant momentul în care ajungi sa culegi piesele de pe jos, raspândite si ravasite peste tot în urma unei miscari necugetate sau ale carei consecinte nu le-ai putut imagina.
E pura epifanie, când stai în patru labe si te uiti cu lanterna pe sub canapea, sa nu-ti fi scapat care cumva ceva pe acolo.
Picking up the pieces, la propriu.
Și cumva vrei să-l construiești din nou? Nu îmi spune că ai această răbdare. Sau e doar o chestiune de igienă, curățenie a camerei? Hmm.(primul m din Hmm e chiar reflexiv, îngândurat, cu o mână-n falcă).
1000 de săruturi …atât o să te coste mișcarea necugetată:)…date cândva, cuiva, în timp:)
…ce era: colecția Ravensburger sau Clementoni?:)))
Nu, nu îl voi reconstrui, nu acum oricum. Am adunat piesele si le-am pus într-o cutie de carton (sper sa fie toate, nu stiu sigur). Este o regresiune interesanta: de la stadiul de puzzle nefacut a ajuns la stadiul de puzzle semi-terminat, apoi la cel de puzzle dezarticulat – deconstruit.
Când stai în genunchi pe podea si culegi bucati colorate de carton apar mii de întrebari. De pilda: este timpul petrecut asupra unui puzzle timp pierdut, mai ales daca rezultatul este egal sau inferior celui initial? (ma refer aici la posibilitatea pierderii unor piese). Apoi: umm… Apoi restul.
chiar mă gândeam la coincidența asta…acum vreo 3 – 4 săptămâni, aceeași mișcare necugetată, același dulap unde le țin, un Renoir – Bal du moulin de la Galette, neterminat, o mie, patru labe DAR sub pat și o brichetă.
acum că zici, pick up the pieces, la propriu îmi sună mai bine decât pick up the pieces, la figurat. o las așa, nu mai caut semnificații:)
E facut de ‘D-Toys’. De la Clementoni am un Bosch pe care, iarasi, nu-l voi termina niciodata, si de la Ravensburger am un Mucha (Anotimpurile, minunat) înca sigilat.
E ciudat, de când ma stiu tot adun si construiesc puzzle-uri, dar rareori ajung sa le termin. A nu se (psih)analiza:)
1000 de saruturi? E o prea dulce pedeapsa, iar eu nu merit clementa. Cer circumstante agravante si marirea pedepsei!
să le faci cândva! Mucha – e o încântare!
de când mă știu și eu construiesc puzzle-uri. Mi-am pus milioane de întrbări în timp ce le construiam, de ce nu mi-aș mai pune încă o mie de întrebări, stând de-a bușilea și cotrobăind după piese…nu e timp pierdut, chiar și în cazul în care o piesă lipsește! Piesa va fi găsită și ea cândva.
Având în vedere circumstanțele agravante, triplez pedeapsa, cu executare imediată (ne)silită. E fără drept de apel. Nu se face recurs. Sentință definitivă și irevocabilă!
Asa, 1000 de saruturi si puzzle-ul facut la loc:)
Mi se pare just asa! Voi ispasi cu voie buna! 🙂
Awww. Cabana de la Walden a lui Henry David Thoreau!