ubiquus
Să respir, să ascult muzică, să respir muzică, să tund iarba, să scriu, să-mi cultiv grădina, să fac pe inocentul, să mă joc (de-a adultul), să zâmbesc serios, să culeg corcoduşe, să beau licori do Porto, să fac piaţa într-un orăşel de provincie, să privesc la lume, să pierd la monopoly, să înot bras, să mobilez o casă, să închid fermoarul din spatele unei rochii, să învăţ cum se foloseşte fierul de călcat, să râd, să arunc pe geam fierul de călcat, să vântur zăpada, să vâslesc în ceaţă, să caut nordul, să merg spre sud, să mă întind la vorbă, să spun adevărul, să-mi amintesc că nu e întotdeauna bine să spui adevărul, să uit şi să o iau de la capăt.
Îmi mai plac ăştia: leo cohen. devendra banhart, civil wars, ane brun, just jack, a giant leap, madredeus, elsiane, antony and the johnsons, bat for lashes, angels of venice, colapesce, camera obscura, delirium, dire straits, depeche mode, doors, hurts, calexico. mr. cave, lanegan, baez, delpy, consoli, grimes. nina, joni, tracy, sarah, tori, mazzy. camille, anaïs, rose, alexandrina, mariza, chavela, luz, angus & julia. baricco, kundera, papini, houellebecq, bruckner. d’ormesson, queneau, tournier, vian, pamuk, tagore, harms, tenzin gyatso, gibran, gandhi. eliade, paler, brumaru, sorescu, stănescu. dahl, lodge, palahniuk, gaiman, huxley, ames, hunter s. thompson. woody allen, zach braff, adam sandler, felicia day, amélie, elling, baronul münchausen, monsieur ibrahim, the dude, k-pax, şi toţi acei artişti necunoscuţi din instituţiile psihiatrice ale lumii.
Nu-mi place:
Să nu pot respira, să alerg după tren, să muncesc peste program, să n-am recurs, să fiu prea departe prea mult timp, să îmi pierd cheile, să uit ceva important, să citesc în penumbră, să îmi curgă nasul, să visez urât, să îmi fie frig, să nu pot comunica, să merg la recepţii si mese festive, să conduc în Bucureşti, să stau la coadă, să sufăr injecţii, să mă încrunt, să te încrunţi, să mă enervez, să asist la înmormântări, să nu am inspiraţie, să nu am habar, să mă cert – chiar dacă uit şi o iau de la capăt.
Nu-mi mai plac astea: dimineţile de luni, noroiul băltit, ignoranţa asumată, durerile de dinţi, zgomotele stridente, impoliteţea, privirile piezişe, brânza cu mucegai, stilourile care curg, gelozia, apelurile matinale, politicienii, câinii turbaţi.
Sugestii şi reclamaţii: ubiquus@yahoo.com.
Voiam să-ţi scriu mai multe, cum ar fi: n-am tuns iarbă niciodată, dar îi cunosc mirosul proaspăt şi nici nu ştiu să înot, deşi plutesc ades în apele somnului, mai ales pe diagonală, dar parcă e prea dimineaţă…
Mulţumesc pentru Apa crudă.
Eu tocmai mi-am luat tălpăşiţa de-acasă, de pe blogul meu, dar mă încântă ce-am găsit la tine acasă. Aşa că voi mai veni pe aici, dacă mă primeşti. Desculţă, ca să nu stârnesc peştii…
(am crezut că mi-ai furat încălţările, acum am verificat şi-s la locul lor, cuminţi:
http://zvarluga.blogspot.com/2010/05/de-adormit-copiii-mari.html)
Hei, bine ai venit!
Nu te sfii, apa e buna, desi cruda. E un moment bun -ca oricare altul, de altfel- sa înveti sa înoti. Pesti nu exista; este înca o supa primordiala, din care viata încearca sa scoata capul.
PS. Fratia Pantofilor Rosii bate orice masonerie. Venceremos!
Ubicuus, imi place cum scrii- dar fiind o pragmatica ma pierd uneori.Descrierea e Profi , m-a facut sa zambesc
Ai terminat filosofia? (nu de alta dar sunt curioasa daca vom gasi o punte comuna de comunicare, eu nu suntprea filosoafa 🙂 )
Merci, Hapi, fata a râului, sa stii ca si eu îti apreciez sincer umorul si energia cu care scrii pe blog. Inteleg ca te poti pierde în cursul rapid al scrierilor învolburate, dar este foarte bine, just go with the flow. De fiecare data când un cuvânt te va trage la fund, te vei ridica cu o simtire si vei respira mai bine ca niciodata. Asa e regula pe râul asta, cel putin:)
Descrierea este brambura, arata de fapt ca o debara în care mi-am aruncat hainele zilei de ieri, hrana zilei de mâine; o debara care este situata în antreu si care este lipsita de usi, asa ca fiecare musafir poate examina dupa pofta inimii cele dosite acolo temporar ori etern. Ah! Dar ador termenul de ‘Profi’, venit pe filiera germana. E un cuvânt care mereu ma binedispune. Doar gândeste-te: Profi…
…Lactic. Tabil. TEROL. Mmm.
Nu, desi sunt umanist, n-am nicio treaba cu filosofia. De fiecare data când am încercat sa ma apropii de ea m-a tratat cu raceala. Si asta m-a ajutat enorm, pentru ca desi nu am înteles cine sunt, ce vreau si ce pot sa sper, mi-am dezvoltat minunat anticorpii. Poftim, pun-te de legatura:)
Ok, merci de pod. Sper sa nu se clatine prea des cu mine, sunt si fricoasa
Poate ca nu e momentul inca sa aflii cine esti. E suficient ca ai debaraua cu premise 🙂
Bine te-am gasit:) Imi place cum scrii si despre ce nu iti place…:)
Bine ai venit! De fapt, eu unul am ales sa scriu doar despre ce-mi place, pentru ca sunt prea multe lucruri neplacute pentru a-mi pierde vremea cu ele:) Desi îmi dau seama ca e cam aiurea sa traiesti într-un timp în care singura forma de nealiniere e alienarea. O prefer totusi alternativei. Venceremos! 🙂
Plecând de la ce spunea Dali, ”să se vorbească de Dali, chiar dacă se vorbește de bine”, eu zic că Ubi-wan e chiar ce zice că nu.
Iar eu zic ca e bine sa definesti da-ul si e rau sa te defineasca nu-ul.
E foarte suspect acest blog. Sunteti mai multi care scrieti? e un singur om? sau un alien care scrie?
Daca voi schimba vreodata subtitlul de pe frontispiciu asta o sa asez acolo: ‘Un Blog Suspect’. Excelent insight, Vulpoiule.
Alienly yours,
ubi.
De ce sa schimbi frontispiciul? „Suspect” zice unu de 14 ani cand isi vede tuleiele in oglinda. Vad ca tu esti un barbos de-a binelea.
Nu conteaza cât de lung’ ai barba/ important e cât de suspect esti.