Odiseea spațială.

Naşterea e cunoaştere, maimuţă năucă, încetează să ari ţărâna cu genunchii, lasă-ţi vertebrele să colonizeze spaţiul sideral, ridică-te din visceral în cerebral, în capul oaselor, aruncă-ţi cârjele primitive până la cer şi priveşte-le topindu-se în focurile vii de pe boltă, preschimbă-ţi vizuina în mansardă, visează-ţi copilăria, durează-ţi jocuri futile, învaţă să-ţi râzi de plâns, să-ţi pacifici vrajbele şi să dezghioci cu grijă înţelegerea din coaja mirării, ia-ţi zborul cât corpul îţi este încă uşor, pluteşte cu zânele, hărţuieşte piraţii, ignoră seren ticăitul sec al crocodilului de apă dulce, mână-ţi heruvimii prin odăi senine cu coloane nesfârşite de ivoriu şi bolte pufoase din vată de zahăr, trăieşte dulce, visează asteroizi excentrici cu baobabi, roze, împăraţi şi cartografi, îmblânzeşte neapărat o vulpe a deşertului sau un pegas înflăcărat, priveşte stelele care ştiu să râdă, visează, ascultă stelele căzătoare, vibrează. Apoi, când stelele se sting şi oasele îţi coboară din cer înapoi în corp, caută-ţi şarpele, lasă-l să te cunoască, lasă-te să te cunoşti şi nu uita să-ţi scuturi temeinic sufletul în acea dimineaţă în care simţi că te trezeşti din nou făptură. Naşterea e cunoaştere, maimuţă năucă.

2001: A Space Odyssey (feat. the Star Child)

~ de ubiquus pe noiembrie 11, 2014.