Nudul oglindit.

Ochiul.
Este goală, dezvelită, expusă, dezvăluită pentru întâia oară privirii. Zâmbetul stingher îi tremură în colţul buzelor ca o sfidare amăgitoare. Cute convolute i s-au adunat îngrijorate pe frunte. Nările îi freamătă a vid în aerul suprasaturat de necunoscut. Câteva fire de păr i s-au lipit de tâmpla dreaptă, electrizate de aşteptare. Corpul îi este simultan săgeată şi coardă de arc iar braţele îi atârnă inerte, ezitând în a-şi căuta o ţintă sau a deveni una. Coapsele i se încordează instinctiv şi picioarele i se întind la nesfârşit, încercând să iasă din cadru, să dispară din lumină, să se cufunde în obscuritate, să treacă dincolo de vizibil, dincolo de imagine, în abstractul cel abscons, în absenţa care absolvă, în absolut.

Umbra.
Liniile drepte tremură stângaci şi se arcuiesc febril sub săgeata privirii. Fruntea, urechea, nasul, obrazul, pometul, gâtul, bărbia, clavicula, umărul, pieptul, subsuoara, subsânul, buricul, pubisul, supragenunchiul, dupăglezna, talpa, respiraţia, toate sunt piese de vază într-un joc al umbrelor enigmatic şi mut. Jocul umbrelor se concentrează în plexul solar, trimiţând frisoane spectrale de-a lungul trupului locuit, până în substanţa cornoasă a unghiilor lăcuite, până în aura vibratilă a corpului inert. Astfel, văzută prin prisma noţionalului emoţional, umbra nu este altceva decât senzaţia de goliciune seacă pe care o proiectează pe pereţii minţii lumina privirii privitoare, reflectată pieziş de privirea privită.

Suspinul.
Singura evadare posibilă este liniştea. Armonia adâncă a liniştii învăluie corpul ca un voal tainic, ocultând cu graţie goliciunea aparentă, abisul de sens căscat pe trupul gol şi dincolo de acesta. Dacă imaginea este căutare, dacă suspinul e întoarcere în lume, nudul este întotdeauna o dureroasă regăsire, o necesară reîntregire a sinelui. Nudul este nostalgie a trecerii şi extaz al devenirii. Nudul este abandon şi regăsire. Nudul este o oglindă oarbă, ascunsă de o perdea sfâşiată, luminată fugitiv de o privire aruncată în fuga trăirii, completată de un suspin, însoţit complice de un alt suspin, care face mâna să tremure şi căutătura să se piardă, înmuiată de o lacrimă vinovată şi absolvită deodată.

Perspectiva.
Nudul oglindit este trecerea ochiului peste umbra unui suspin.

Reclame

~ de ubiquus pe august 13, 2014.

2 răspunsuri to “Nudul oglindit.”

  1. foarte mişto perspectivă. foarte.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: