Insuportabila lejeritate a refiinţei.

(In a manner of speaking semantics won’t do)

Primul paragraf al cărţii este:
Eterna reîntoarcere e o idee misterioasă cu care Nietzsche i-a pus în încurcătură pe mulţi filosofi: a gândi că, într-o bună zi, toate se vor repeta aşa cum le-am trăit, că până şi această repetare se va repeta la nesfârşit! Ce vrea să spună acest mit uluitor?

Prima replică a filmului este:
Take off your clothes.

Reclame

~ de ubiquus pe iulie 15, 2014.

14 răspunsuri to “Insuportabila lejeritate a refiinţei.”

  1. Poate pentru că ultimul paragraf din carte este…

    „Then they all went upstairs and to their two separate rooms.
    Tomas turned the key and switched on the ceiling light. Tereza saw two beds pushed together, one of them flanked by a bedside table and lamp. Up out of the lampshade, startled by the overhead light, flew a large nocturnal butterfly that began circling the room. The strains of the piano and violin rose up weakly from below.”

    …și filmul începe de unde se termină cartea.

    Glumesc, desigur!

    • Mai rau. E un perpetuum mobile. Ultimele cuvinte din film:
      -What are you thinking?
      -I’m thinking how happy I am.

      Si toata lumea se face ca nu vede fluturele nocturn din sufragerie.

  2. Da, e ca un discurs circular, ca al fluturelui nocturn și cumva ca în „Finnegans Wake” a lui Joyce, în care, ultimul cuvânt, la final, pe ultima pagină, este „the” – acesta continuându-se cu primul cuvânt de pe prima pagină, luând-o astfel da capo.
    În felul acesta nu se termină niciodată.

    • Semi-ludica semi-serioasa, îmi place apropierea asta. Kundera nu este doar romancier, are câteva carti de teorie literara unde face referire la tehnicile lui Joyce (e.g. ‘Cortina, eseu în sapte parti’, aparuta la Humanitas). Dar nu asta voiam sa zic neaparat, ci sa duc mai departe ideea ta cu o fraza luata din ‘Portret al artistului la tinerete’. Joyce scrie asa, foarte on topic:

      „Întâi venea vacanţa şi pe urmă trimestrul următor şi pe urmă iar vacanţa şi pe urmă iar alt trimestru şi pe urmă iar vacanţa. Era ca un tren care intră în tunele şi iese din tunele şi trenul era ca zgomotul baieţilor când stăteau la masă în refectoriu, pe care-l auzeai dacă-ţi destupai şi-ţi astupai urechile. Trimestru, vacanţă; tunel, ieşire, zgomot, oprire.”

      Acum în full 3D în toate salile de cinema din oras.

      • Pentru mine Joyce este uriaș. Inegalabil. Insuportabil, ca să fiu on topic.
        Citatul din „Portretul…” se poate continua, sau poate începe, cum vrei tu, cu un altul din Ulysses.

        „Orice viaţă înseamnă multe zile, o zi după alta. Mergem prin noi înşine, întâlnind tâlhari, fantome, uriaşi, bătrâni, tineri, soţii, văduve, fraţi îndrăgostiţi. Dar întotdeauna întâlnindu‑ne pe noi înşine.”

        Același perpetuum mobile, aceeași circulară, în care Joyce reușește să adune tot înt-o summa universală. Ca o teorie ciclică a istoriei umanității. Parcă nicicând începută, nicicând terminată.
        Și nu mă miră faptul că Kundera face referire la tehnicile lui Joyce. Eu nu am citit „Cortina…”

      • „Composition is time.” -Gertrude Stein
        „Recomposition is time and time again.” -Victor Frankenstein

      • (ok, al doilea citat e cam inventat)

      • Măi, măi, măi…păi ce facem noi aici? :))
        Cam așa. Again and again. Ce dacă e inventat.

  3. timp carnal sau timp frankensteinian,un fel de invers al timpului biblic

  4. pai tocmai d-aia! cauciucul înseamnă timp. ai timp să amâni.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: