Qapla.

(cuvânt klingonian exclamativ)

Ultimul Copil din Univers enunţă în fine definiţia miticului Perpetuum mobile:
Iei o pungă, o legi cu sfoară / şi te joci cu ea pe-afară.

Reclame

~ de ubiquus pe iunie 9, 2014.

6 răspunsuri to “Qapla.”

  1. Ah, jocul, ultima oprire. Cea mai serioasa treaba din lume, enuntata prin cele mai neserioase cuvinte din lume. Exact asa vorbeam si eu.

  2. Of, scuza-ma pentru acest al doilea comentariu, dar Deleuze ma emotioneaza puternic! Filozofia, cand devine poezie, atinge adevarul nostru, ca oameni, ca sentimente, ca emotie. Superbissime! Apropo de valuri, despre care scrisesem aseara, se pare ca ritmul lor e acelasi cu cel al iubirilor-intalniri. Apoi cuvantul „extrinsec”.

    • Intrinsec, cred ca zici bine. Deleuze e un teoretician vulgarizator care a înteles valoarea liricizarii/metaforizarii conceptelor dure ale filosofiei. Am gasit din întâmplare câteva mp3-uri cu cursurile sustinute de Deleuze la Paris8 în 1981 si m-a încântat felul în care Spinoza, de pilda, este repovestit si reintegrat în post-modernitate, prin intertext si parabola.

      „Ben oui, les vagues ou les amours, c’est pareil”, spune Deleuze, în argumentarea sa poetica. Iubirea e o forma de cunoastere, poate cea mai pura, ea implica punerea în acord a unei duble raportari suflet-corp si înfruntarea unei alteritati scaldate în ceata laptoasa a afectului-pasiune. E un joc riscant, care te poate prabusi în abis asa cum te poate urca la cer. Dar e un joc care trebuie jucat. Car… „vous sentez bien que c’est un étrange bonheur”.

  3. Cum avem parte de mai multe iubiri de-a lungul unei vieti, putem spune ca, de fiecare data, cunoastem un pic mai mult decat in etapa precedenta. Sau poate ca ma insel si, de fapt, cum zici tu, nu exista decat o singura iubire, o esenta a iubirii, care e de fiecare data aceeasi, si care aduce mereu acelasi tip de cunoastere.

    De fiecare data este vorba de efecte, atunci cand afectul meu este rezultatul unui raport venit din partea unui alt afect. Fiecare traieste o pasiune, stranie si … incontrolabila, tocmai pentru ca apare pe calea unui raport calauzitor.

    O cunoastere pura, adica o cunoastere directa, nu?

    • Conspect circumspect: „Afectul e corect, efectul e defect”.

      →Un obiect direct al unui proiect select de afect perfect va fi suspect predilect de un efect incorect.

      qed?

  4. Corect, nota 10!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: