Videograme. Impresii. Proiecţii.

Am mai văzut filmul ăsta. Am mai trecut prin locurile astea.

Le recunosc, parcurgând cu pasul şi cu gândul reperele orizontale, verticale, emoţionale care formează în mod eficient şi armonios structura spaţială a amintirii.
Spaţiul se schimbă vizibil, sensibil, se pot atinge şi demonta diferenţele, plusurile, minusurile, asemănările; toate acestea sunt imposibile însă în cazul timpului, cel care constituie în fapt fondul anamnezei.

Proiecţia memoriei se face calcând spaţiul pe timp.

Este o procedură asemănătoare celei prin care se prelucrau filmele de animaţie înaintea apariţiei computerului: imagini în mişcare, schiţate pe o foiţă de calc, sunt aşezate deasupra unui fundal fix, desenat pe carton tare.
Filmul aducerii a-minte este proiectat pe peretele prezentului, folosind acea maşinărie desuetă şi inconstantă -dar de neînlocuit- numită Memoria®.

Filmul vieţii apare doar prin impresionarea peliculei sensibile a memoriei.

Momentele, locurile, senzaţiile, gândurile, atingerile, experienţele semnificative trec pe peliculă în mod implicit, metamontajul fiind făcut, aşa cum este normal, în postproducţia subconştientului transcinematic.

Selecţia finală, the final cut, este proiectată într-o sală goală, la ultima oră.

Reclame

~ de ubiquus pe octombrie 10, 2012.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: