Gay Purr-ee.

Pe cheiurile Senei se gaseste (probabil) dintotdeauna o specie de indivizi numiti buchinisti, anticari de apa dulce, de vârste si orientari diverse. Într-o vreme treceam pe acolo doar pentru a-l asculta vorbind pe unul dintre acestia, un domn distins, cu parul alb si chipul brazdat de riduri, un fost partizan, unul dintre acei luptatori îndârjiti împotriva regimului lui Pétain, decorat cu titlul „Compagnon de la Résistance”. El îmi povestea într-o franceza bombastica, decupata cuvânt cu cuvânt din cartile vechi, trase în piele, pe care le expunea mândru pe taraba, despre uriasul general de Gaulle, despre Marele Razboi, despre „les trente glorieuses” (cei treizeci de ani de dezvoltare de dupa cel de-al doilea razboi mondial), bref despre zapezile de altadata si aluviunile noroioase ale vremurilor actuale. Bravul, cultul partizan avea o vârsta înaintata si este foarte posibil sa se fi retras la vatra, în fine, dupa zeci de ani petrecuti în slujba Frantei si a cartii. Ieri, ajungând în dreptul mini-chioscului sau din lemn verde, nu l-am mai putut gasi printre anticarii care bravau frigul si ploaia (la Paris sunt 12 grade).

Am gasit în schimb în locul lui un domn pe la 60 de ani, cu un barbison grizonat si un surâs versat. I-am cerut detalii despre o carte care ma interesa, „Amoureuses et femmes galantes” de Jules Bertaut, publicata în 1955, în care este vorba despre printesele si reginele neîncoronate ale seductiei de pe lânga curtea regilor Frantei. Am cumparat cartea si am întins mâna pentru a-mi primi restul, dar anticarul zâmbaret m-a oprit pentru a-mi spune si o poveste, asa cum se cade.

„Dimineata, când vin la lucru, pot sa vad aci jos (arata cu degetul catre cheiul Senei aflat dincolo de parapetul de ciment) cupluri care fac… stiti, de toate. Aproape de fiecare data e vorba de doi barbati. Astea-s vremurile. Nu ma deranjeaza, cât timp nu e vorba despre minori. (Revenind cu privirile la cartea din mâna mea, dar cu gândul departe:) Ce, perversiunile astea au aparut ieri? Nu, ele exista de o mie de ani (sic), doar grecii si romanii erau homosexuali. Pai, da. Sa va zic un banc cu homosexuali. Un cuplu de gay adopta un copil. Odata, unul dintre parinti iese de la dus si copilul îl vede dezbracat. Foarte uimit, micutul zice: Vai, tati ce puta ai! La care tatal îi raspunde: Ehe, sa o vezi pe-a maica-tii!”

Nu stiu altii cum sunt (si ce povesti citesc ori asculta), dar eu ador anticarii de pe Sena, agenti nostalgici ai unor lumi apuse, exponenti savurosi ai incorectitudinii politice.

Reclame

~ de ubiquus pe mai 7, 2012.

5 răspunsuri to “Gay Purr-ee.”

  1. ești la Paris…uof!!!!!..hate u:)
    și eu de câte ori ajung acolo îmi rezerv cel puțin o zi pentru a lua toți buchiniștii la puricat după bunul meu plac!….oamenii sunt exact cum spui tu..mereu îți împărtășec ceva – o poveste, o glumă…sunt parcă din altă lume desprinși. Despre ce găsești acolo nici nu mai vorbesc…cărți extraordinare, picturi, miniaturi, afișe…o minunăție!!!!!!!

  2. :)…nu știu, te descuci, dane!…eu nu mă împotrivesc atâtor semne de întrebare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: