A-Casă.

Mi-am petrecut cea mai mare parte din viaţă într-un apartament micuţ dar cochet din Piaţa Iancului. 

Acesta este un fapt perfect cuantificabil din punct de vedere matematic, căci timpul este măsurabil, dar imposibil de estimat din punct de vedere sufletesc, căci 

Acolo am învăţat să merg şi să vorbesc. Acolo am sorbit primul strop de alcool („Te doare măseaua? Ia de la tata o gură de whisky, să vezi cum trece”). (Trece!). Acolo m-am apucat de fumat pasiv ca un turc creştinat. Acolo am auzit pentru prima oară Queen, Dire Straits, Deep Purple, George Michael, Amalia Rodrigues, Nana Mouskouri, Phoenix, Azur (sic). Acolo am sărutat stângaci, pe dinţi, o fată. 

Acolo am sărbătorit zile de naştere, Crăciunuri şi Revelioane. Acolo mi-am citit fascinat benzile desenate şi cărţile de aventuri. Acolo am crescut (alături de) o duzină de vietăţi, de la zburătoare orăcăitoare la feline caline şi de la canini blajini la ţestoase bengoase.

De-acolo mi-am văzut plecând, pe rând, cei doi bunici materni, unul cu un zâmbet, celălalt cu un suspin. Acolo am învăţat, în lecţii scurte şi concise, cum se trăieşte şi când se moare. Acolo mi-am facut relativ conştiincios temele şi mi-am repetat materia pentru nenumărate examene, iarnă după vară şi primăvară după toamnă.

Acolo este singurul loc pe care l-am numit Casă

De acolo am plecat cu greu, dar uşurat, acum şase ani. 

Ieri m-am întors în Piaţa Iancului, am învârtit cheia micuţă în yală, am aprins luminile pe hol, şi pentru prima oară am păşit într-un apartament complet pustiu. 

Nu, nu s-a întâmplat nimic dramatic. 

Am realizat doar că eu nu mai sunt acolo. 

Ce este o Casă?

      

~ de ubiquus pe februarie 21, 2012.

15 răspunsuri to “A-Casă.”

  1. Home is where the heart is. Detalii, amintiri, bucati din tine..

    • Problema apare atunci când te crezi întreg si te descoperi bucati.

      • Sooner or later we start picking up the pieces si incepem sa ne reconstruim puzzle-ul. Problema apare abia atunci cand nu stii cand/unde au disparut unele piese si pe unde sa le cauti.

      • Oho, true story! Nici nu stii când scapa câte o piesa si se strecoara pe sub canapea sau în spatiile dintre perne si nu mai dai deloc de ea.
        Recent faceam un puzzle cu tabloul lui Klimt, ‘Sarutul’, foarte absorbit si patruns de importanta actului (re)creator, ca sa descoper spre final ca sarutul este menit sa iasa cam stirb, prin eclipsarea magica a unor piese cheie.
        Da, chiar e o problema, asta.
        Nici pentru viata nu exista plombe.

  2. Acasă ești întotdeauna tu.

  3. Frumos, simplu si adevarat.

    PS: Se pare ca la fiecare sapte ani suntem alte persoane, deoarece majoritatea celulelor din corp se regenereaza (o exceptie notabila sunt neuronii, ceea ce ma face sa propun înlocuirea conceptului de ‘intelligent design’ cu ‘ironic design’). Asadar, de ce n-ar functiona acelasi principiu si la o Casa, ma gândesc (cu neuronii mei ne-regenerati)?

    Stiu, stiu ca nu se prea leaga rational, dar câte lucruri adevarate nu se afla dincolo de ratiune, în fond?

    Am si o cireasa pe tortul asta ludic.

    În prefata unei carti intitulata ‘Nodul irational’ (The Irrational Knot), scrisa în 1880 dar aparuta în 1905, sugubatul George Bernard Shaw scrie:

    “At present, of course, I am not the author of The Irrational Knot. Physiologists inform us that the substance of our bodies (and consequently of our souls) is shed and renewed at such a rate that no part of us lasts longer than eight years: I am therefore not now in any atom of me the person who wrote The Irrational Knot in 1880. The last of that author perished in 1888; and two of his successors have since joined the majority. Fourth of his line, I cannot be expected to take any very lively interest in the novels of my literary great-grandfather.”

    Nu stiu cum functioneaza regenerarea sufletului, totusi.

  4. Si eu cand ma intorc in casa unde am crescut am un sentiment ciudat de goliciune… poate pentru ca este goala acum. Daca ar fi fost la fel de animata de bunicii mei cred ca senzatia ar fi fost alta. (caldura)
    O casa cred ca este acolo unde nu simti nimic , unde esti neutru. Acolo unde poti sa te gandesti la ce simti pentru restul universului din afara casei 🙂

    • Hm, foarte interesant, nu mi-am pus niciodata problema asa. N-am putut sa concep Casa ca pe ceva neutru, un soi de vitrina prin care privesc la lumea care trece. Da, probabil ca e o perspectiva mai buna decât a mea, sau cel putin una care te ajuta sa nu te macini inutil pentru lucruri (si lumi) trecute (prin fata diverselor vitrine).

  5. …e complicat…încă sunt în casa în care m-am născut…nu știu dacă din fericire sau din nefericere…voi ști probabil cândva…deși nu mai sunt cu mami & tati:) mă simt prizonieră cumva într-un capitol ce parcă nu se închide și nu mă lasă să continui….și e chestie de durată!
    … gândind ciclic insă (este adevărat cu cei 7 ani!) ….eu am ars deja etape suficiente încât să nu mă mai simt acasă ca acasă ….sentimentul meu de apartenență la „ceva” s-a modificat!…deși iubesc această casă în care m-am născut și încă stau și, ca și tine, parcă încă mă văd alergând și duduind prin casă în joaca nebună cu sora mea, fiecare colțișor îmi amintește de ceva dar vezi tu…eu NU mai sunt aceeași eu în casa care a rămas aceeași casă…sună bizar?…poate da!….probabil că noul meu „acasă” va fi acel loc unde nu mă voi mai auzi pe mine alergând și râzând ci acolo unde îmi voi auzi copiii mei alergând și râzând…acolo cred că sufletul se va așeza și apoi se va odihni!…
    PS- To Build a Home ….frumos!:) dragăJurnalule:))))

    • Te invidiez, pe undeva. E bine ca ai o viziune a Casei viitorului si ca tinzi sa ti-o construiesti dupa un plan concret. Eu n-am fost niciodata priceput la capitolul asta. Probabil ca daca mi-ai extrage din cap proiectul meu de casa ideala ar iesi o combinatie bizara si imposibila, un soi de pagoda circulara cu ornamente hundertwasseriene, cu motive à la dali si cu turnuri de nisip topit, de la gaudi citire. Metafizic vorbind:) Pâna una-alta, stau într-un bloc banal si ma simt exceptional.

  6. :))))))….casa unde o să mă așez nu are nicio linie arhitecturală definită… nu mi-am proiectat-o după vreun plan stabilit dinainte…casa aceea poate fi un bordei, un palat sau un melanj hundertogaudianodaliescopagodian ( tare kinky trebuie să arate!!!!:) – ar trebui să o desenezi!….dacă e vreo colibă dar acolo să fiu eu fericită apoi colibă să fie!:))))

  7. abia aștept să văd!!!…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: