El Thoreau loco.

(iniţieri inabile)

L-am visat azi-noapte pe Henry David Thoreau. Stătea pe o buturugă la marginea pădurii de lângă Walden şi mesteca distrat un fir de păpădie.

Henry David Thoreau privea la cerul mărginit de crestele copacilor, în timp ce seva i se scurgea din tulpina plăpândă a păpădiei pe reverul hainei.

Deodată, întrerupându-şi meditaţia, Henry David Thoreau m-a fixat cu privirea sa bleumarină, profund transcendentală, şi mi-a spus aşa:

-Duci un trai nociv! E ca şi cum ai consuma o prea mare cantitate de carne: mai devreme sau mai târziu vei acumula în tine atâta impuritate din lumea exterioară încât nu vei mai putea scăpa vreodată de ea.

Reclame

~ de ubiquus pe februarie 18, 2012.

4 răspunsuri to “El Thoreau loco.”

  1. dar era vorbaretz rau Henry asta 🙂 oricum e tare ca ti-ai amintit tot ce a zis.
    Eu o data m-am trezit cu un vers dintr-o melodie in cap.
    Mi-l aminteam cu exactitate , Il puteam rosti , stiam ca am aceeasi intonatie /linie melodica – insa nu stiam din ce melodie este. A fost foarte frustrant … abia pe seara mi-am dat seama din ce melodie era . Oh the horror :))))

  2. Thoreau nu era chiar loco…stia el ce stia mestecand la papadie….era de fapt un indemn: sa mesteci „iarba” …nu carne!!!:)

    PS- Papadia este un izvor de vitamine (A, B, C, si D), proteine, glucide, dar si tanin, sterol colina si acid cafeic. Are cel mai puternic efect detoxifiant:)

    …altfel cum ar fi putut sa spuna:”majoritatea oamenilor duc o viata de o linistita disperare”!!!!????

  3. Lasa, disperarea linistita e buna, pe mine ma tulbura celalalt tip de disperare, febrila, care îti intra-n viata tangential, fara sa o vrei.

    De exemplu, disperarea febrila a vecinilor mei, care la opt si jumate m-au trezit cu aspiratorul, la zece m-au re-trezit mutând mobilele dintr-o camera într-alta, iar acum asculta discografia integrala a Copilului de Aur (cred ca asa se numeste, e unu’ plângacios peste medie) si freamata într-un mod extrem de anomic – presupun ca organizeaza un campionat de lupte greco-romane intra muros ori repozitioneaza peretii centimetru cu centimetru. Asadar, da, disperarea (altora) e o pacoste. L’enfer c’est les Popesco.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: