Numele tatălui.

(solilocuri comune)

Poate fi văzut sprijinind gardul unei biserici dintr-un cartier bucureştean. Zi de zi intonează răguşit un monolog circular, cerşind bani, mâncare, ajutor, dar mai ales un Tată. Cu capul plecat, ridicând arar ochii din pământ, el înşiră frazele dintr-o suflare, aspirând virgulele, respirând punctele. El este o mână întinsă care spune o poveste. 

Sunt necăjit pentru că de ani de zile încerc pe la televiziuni pe la radio la ziar să mă ajute să-mi găsesc tatăl meu natural care a fost şeful Pentagonului până în ianuarie 2001. Tata se numeşte Robert William Bob Perry iar pe data de 4 iulie 1994 tata a venit în România să mă vadă. 

Eu am făcut armata la Brigada 30 Gardă Ceremoniale şi Onoruri Militare şi făcând parte din garda de onoare am prezentat onorul lui tata care m-a recunoscut şi mi-a promis că la vârsta de 27 de ani va veni să mă ducă la dânsul în America. Nu mi-a lăsat nici o adresă şi nici un număr de telefon zicându-mi să-l contactez pe domnul preşedinte Ion Iliescu pentru a obţine adresa întrucât între tata şi domnul Ion Iliescu este o prietenie strânsă încă din anii 1977 şi până în prezent. 

Ceremonialul a avut loc la Ministerul Apărării Naţionale iar după ce am terminat am plecat la Cotroceni unde în faţa televiziunii Antena 1 Pro TV şi a presei domnul Ion Iliescu a dat mâna cu mine şi mi-a promis că mă va ajuta dacă îi voi cere ajutorul deoarece sunt singurul fiu din România al lui Robert William Bob Perry şi este prieten foarte bun cu tata. 

Tata m-a lăsat în grija unui tată adoptiv care totdeauna s-a comportat urât cu mine deoarece nu sunt fiul lui. Tot ce ştiu despre înţelegerea celor doi taţi este faptul că tata William s-a înţeles cu tatăl meu adoptiv să mă crească până la vârsta de 27 de ani iar când voi împlini această vârstă va veni să mă ajute. 

Ştiu că tata William vizitează închisorile din România predicând Evanghelia dându-şi numele Georges. Delegaţia pe care o reprezintă se numeşte Misionarii Creştini Penticostali din America pentru închisorile din România având filiala şi la Cluj. Ştiu că tata este un om influent şi cu o personalitate puternică iar dacă m-a lăsat fără nici un ajutor cred că îi este ruşine să recunoască că sunt fiul lui. 

Eu am un copil în vârstă de un an şi doresc să mă căsătoresc şi nu am niciun venit financiar deoarece nu sunt angajat. La copil am de plătit pensie alimentară şi nu am bani. În apartamentul meu locuieşte de şapte ani un frate şi dacă îl scot afară pe cale juridică părinţii la care locuiesc ar fi în stare să nu-mi mai asigure hrana. Situaţia mea este foarte critică şi dorul de tata William este foarte mare. Ştiu că tata William are posibilităţi să mă ajute dar nu doreşte. 

Dacă ştiţi ceva sau puteţi vă rog foarte mult să mă ajutaţi să-mi găsesc tatăl natural şi dacă reuşiţi să-i spuneţi că eu îl aştept din partea mea. Vă rog foarte frumos ajutaţi-mă pentru că nimeni nu mă ajută şi toţi se uită rău la mine. 

El este Cătălin.

Reclame

~ de ubiquus pe ianuarie 12, 2012.

5 răspunsuri to “Numele tatălui.”

  1. Un tată, cu un undevaneştiut fiu, care trăieşteîn lumea cu Dumnezeu, fără să bănuie că în sufletul celui de care s-a lepădat sălăşluieşte un pustiu imens, un tată care îi este, nefiindu-i, un tată care provăduieşte despre acel suprem al divinităţii care e viaţa, un tată care a conceput una cândva, murind-o în trăit.
    E o poveste de întuneric a unui om şi cu sufletul dar şi cu mâna tremurândă, aceea care cere, pentru că nu poate înfăptui.

  2. Exact, asa (îi) este scris. Daca nu e totul o imensa fictiune.

  3. Ar putea părea astfel…mi-am spus-o, pentru că pare a se fi desfăşurat ca după un scenariu abracadabrant.

  4. In urma cu ceva vreme am vizitat o batrana care sustinea ca a fost/este si va ramane amanta secreta a lui Ilie Nastase. Iti putea povesti cu lux de amanunte intreaga interactiune de la inceputurile ei si pana in zilele noastre;
    si ce crezi ? inca o mai suna domnul Nastase … dar din pacate el trebuie sa isi puna pofta-n cui, deoarece Mioara este acum nevasta spitalului de psihiatrie.

  5. Excelent, excelent. Este foarte posibil sa fie partial adevarata povestea. Circula prin urbe un mit (infirmat cu modestie în autobiografie) conform caruia bravul dom’ Ilie ar fi cunoscut mai bine de o mie de femei. Cum zicea don Giovanni (al lui Mozart): „Ma in Ispagna son già mille e tre”, detaliind apoi frumos si ritmat: „Cameriere, cittadine, contesse, baronesse, marchesane, principesse”. Ce a uitat sa-ti spuna batrâna balaceanca e ca pe deasupra este si ea vreo fosta principessa:)

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: