Am gasit în întuneric ideile pierdute la lumina.

(Sau scurt follow-up la o discutie purtata pe malul unui lac).

In raportul cu celalalt, minima este constituita de respect, iar maxima de întelegere. Ar mai exista contopirea, dar aceasta reprezinta absolutul, posibil dar foarte improbabil.

Trebuie sa stii ce ceri de la celalalt, si mai ales de la tine, pentru a nu confunda etern existenta cu disperarea. Si mai presus de orice, trebuie retinut ca raportul cu alteritatea nu are niciodata forme fixe sau delimitate, car la vie en soi est un éternel étirement.

Dar mai ales trebuie sa nu uiti sa privesti, în tine si în jur. Uita-te, uita, uite:

Ia o pauza, te rog. Aseaza-te câteva clipe, cu mine, pe pontonul acesta darapanat, cu scânduri vechi si putrede. Priveste în jur. Respira regulat si asculta linistea. Respira linistea. Priveste cerul, apoi apa. Priveste norii, apoi undele. Observa pe cer profilul crucilor bisericii. Patrunde-te de smerenia naturala a momentului. Apoi observa reflexiile crucilor în apa, sau mai precis estomparea profilului crucilor în apa. Reflecteaza. Zâmbeste. Ai ajuns la destinatie. Esti zen.

Reclame

~ de ubiquus pe iulie 11, 2011.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: