Radio Free Ubi.

Draga Blogule, 

Cine esti tu si ce cauti în viata mea ? Nici nu auzisem de tine pâna de curând, când un tsunami virtual de bloguri s-a revarsat asupra lumii dezvoltate cu conexiune la internet si nu numai. Acum, ai devenit la fel de inevitabil precum moartea, cum bine zicea cineva odata, într-o zi în care eram prea mahmur pentru a retine nume proprii. Esti un soi de jumate-om-calare-pe-jumatate-de-iepure-schiop, jurnal digital al unor vieti analogice, prezent deja trecut, privit din viitor. 

Ce vreau de la tine, Blogule ? As vrea sa fii onest, sa-mi arati ce am facut, unde am reusit, unde am gresit, unde ma afund si unde ma desprind de realitate. Sa îmi fii geamandura, dar si parasuta, sa fii batiscaf al gândurilor dar si planor al ideilor, sa îmi dai peste ceafa cand devin prea gol si sa ma propulsezi atunci cand îmi pierd avântul. Sa fii lentila precisa de microscop dar si lentila magica de caleidoscop. Sa ma cureti de bine si de rau, de cunoscut si necunoscut, si sa ma nasti nou în fiecare zi. 

Blogule, îti cunosc înca de la început limitarile. În fond, esti ceea ce sunt si eu, nici mai mult, nici mai putin. Este greu sa-ti cer sa fii constant, asa cum este improbabil sa fii mereu diferit. Esti urma unui picior gol in nisip, mai putin nisipul si piciorul gol. 

Ceci n’est pas un blog.

Blogule, te-as vrea o pânza alba gata de a fi impregnata de peisaje, o banda de magnetofon pregatita sa înregistreze sunete, un panou de pluta unde sa pot atasa cu piuneze colorate crâmpeie de viata, gânduri si întâmplari. 

Întâmplarea este doar începutul lantului cauzal ce continua ulterior sa se înfasoare în jurul tau, ca un sarpe alunecos si fascinant. Alunecos deoarece nu reusesti întotdeauna sa controlezi derularea evenimentelor ce te privesc de altfel în mod direct, si fascinant pentru ca nasterea unei discontinuitati aparente, ca si trairea directa a acesteia, fie si pentru o perioada limitata de timp, reprezinta într-adevar un lucru fascinant si unic de la caz la caz. 

Îti întrevad potentialul de dezvoltare pe câteva axe fundamentale, nu neaparat cele cardinale sau geometrice. Cred ca poti creste într-o zi ca altii în doua, în doua ca altii în patru, în patru ca altii într-o mie – caile blogurilor îmi sunt necunoscute, precum cele ale maestrilor jedi sau ale comunitatii Bene Gesserit. 

Blogule… sa-i dam drumul.

 ))<>((
forever.

Reclame

~ de ubiquus pe octombrie 22, 2008.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: